GHEIZERELE – FÂNTÂNI ARTEZIENE CU APĂ CALDĂ

Izvoarele cu apă caldă care ţâşnesc ca o fântână arteziană poartă numele de gheizere. Au apă intermitentă şi se caracterizează prin ţâşnirea unei coloane de apă caldă şi de vapori.
Numele acestor izvoare provine de la regiunea Geyser, din Islanda, unde se găsesc în număr foarte mare. Ele au fost studiate pentru prima dată tot in Islanda, fiind legate de această regiune cu activitate vulcanică.
După felul în care au fost descrise de unii cercetători islandezi, americani şi ruşi, gheizerele prezintă o structură internă ce se aseamănă cu cea a unui vulcan.
Ele sunt alcătuite dintr-un con şi un mic crater, pe care islandezii îl numesc de fapt bazin, rezervor sau chiar cuvetă, deoarece, după încetarea izbucnirii apei, locul aşa-zisului crater este umplut cu apă fierbinte.
Craterul sau bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de câţiva metri. Apa firbinte şi sub presiune circulă prin acest canal aflat în interiorul scoarţei terestre.
Se presupune că apa gheizerelor este de origine vadoasă, adică rezultată din ploile şi zăpezile ce pătrund prin fisuri în rocile vulcanice. Temperatura foarte ridicată a apei este datorită unei surse de magmă topită aflată la mare adâncime.
În Islanda, izvorul cel mai cunoscut este ''Marele Geyser''. El aruncă o coloană fierbinte (80-82°C) până la înălţimea de 30 m, pe o durată de 10-15 minute.
Activitatea de ţâşnire a gheizerului se reia după 25-30 de ore. Punctul de ţâşnire constituie gura canalului, care are un diametru de 3m. El se continuă în exterior cu un mic crater (rezervor), care este înconjurat de un con al gheizerului.
Rezervorul are un diametru de 18m şi o adăncime de câţiva metri (3-4m). După ce ţâşnirea încetează, rezervorul se umple cu apa fierbinte (80°C).
La adâncimea de 10-12m, în canalul gheizerului, apa are o temperatură de 121°C. Când începe însă să fiarbă, apa este expulzată din canalul gheizerului sub forma unei coloane de vapori şi apă.